Cum se naste razbunarea?

Ce pret are razbunarea

razbunareaRazbunarea este perceputa ca fiind singurul mod in care poti trece peste o nedreptate, cela care se razbuna vizeaza la momentul in care va trai satisfactia razbunarii, insa psihologii care au cercetat fenomenul sustin ca te face sa ramai blocat, nu te lasa sa evoluezi si sa inveti din experienta, iar persoanele care se razbuna sunt in general mai putin fericite decat ceilalti.

Cine se razbuna?

  • Cei care au ca ca dominante anumite valori sociale: dominarea sociala, autoritatea, sunt motivati de putere si isi doresc un statut social superior, care nu doresc sa isi strice imaginea.
  • Cultura influenteaza foarte mult razbunarea: americanii se simt ofensati si motivati sa se razbune daca le sunt incalcate drepturile, in timp ce pentru koreeni conteaza imaginea si simtul datoriei; aceste diferente ar putea alimenta diverse conflicte intre tari, unii cautand razbunare pentru ceva ce ceilalti nici nu realizeaza ca au facut. De exemplu un american ar putea cauta razbunare pentru ca nu i s-a permis sa isi spuna parerea, in timp ce un korean se ofenseaza ca este criticat in public in fata prietenilor.
  • Un colectivist va avea tendinta sa se razbune mult mai mult decat un individualist, in plus va avea tendinta sa isi doreasca razbunare si pentru un alt individ care face parte din acelasi grup ca el.
  • Emotiile principale care alimeneaza razbunarea sunt furia si rusinea.

Ce motivatie te impinge spre razbunare?

pedeapsa razbunareOchi pentru ochi si dinte pentru dinte! Razbunarea apare in multe societati, participantii au mult de suferit si nu par sa aiba nimic de castigat, iar la un moment dat nici nu mai tin minte de la ce a inceput conflictul. Cercetatori din psihologia sociala afirma ca razbunarile sunt costisitoare din punct de vedere al evolutiei societatii, astfet incat nu au sens sa se dezvolte in continuare, fapt care a marit curiozitatea legata de originea lor.

Din punct de vedere social, pedeapsa pentru un comportament care incalca regulile, este costisitoare, nu doar pentru cel pedepsit, ci si pentru cel care pedepseste, ambii pentru a-si atinge scopul trebuie sa foloseasca resurse. Cu toate acestea pedeapsa este destul de raspandita atat la oameni cat si la animale. Studiile au aratat deja ca razbunarile care apar doar intre 2 indivizi nu rezista in timp pentru ca cel mai logic raspuns daca unul nu coopereaza este ca nici celalalt sa nu coopereze, astfel stingandu-se conflictul. In consecinta razbunarea, vendeta, are mai multe sanse sa se dezvolte in grupuri de cate 3 sau mai multi indivizi.

Pedeapsa sau razbunare?

S-a realizat o cercetare pentru a intelege ce anume ce motivatie are pedeapsa, initial se credea ca pedeapsa are ca motivatie razbunarea, insa s-a concluzionat ca pedepsim doar pe pe cei pe care ii consideram ca au trisat, si dintre cei care triseaza, doar pe cei care au dobandit beneficii mai mari decat subiectii care aveau posibilitatea de a se razbuna.

Cercetarea a avut ca scenariu un joc in care fiecare membru al unui grup trebuia sa puna la comun capital, in beneficiul tuturor membrilor (cooperarea); de-a lungul jocului toti au avut ocazia de a-i pedepsi pe cei care au pus la comun prea putin capital, sau sa fie pedepsiti la randul lor; astfel incat s-au nascut diferite razbunari, mai ales daca pedeapsa era nedreapta sau prea mare. Cu toate aceastea jucatorii au reusit sa mareasca nivelul de cooperarea prin mecanismul pedepselor, chiar prin intarzierea pedepselor atunci cand anticipau o razbunare.

Acelasi joc care s-a desfasurat doar intre 2 indivizi a avut ca rezultate aproape nici o pedeapsa si foarte putine razbunari. Care este cauza? Cand sunt doar 2 costurile sunt prea mari, insa in grup beneficiul este sentimentul de dreptate si cooperare; ceea ce explica razbunarile foarte grave (vendeta).

Asadar razbunarile au mai multe roluri sociale, regleaza felul in care se rezolva conflictul si previne pedeapsa nedreapta sau prea mare; asa se explica faptul ca razbunarea, vendeta, apare mai mult in zonele sau in tarile in care autoritatile nu au destula putere, astfel incat indivizii se comporta ca instante de judecata si pedeapsa.