Se pare ca ne folosim de mancare si in alte scopuri, nu doar pentru a ne hrani. Din ce in ce mai multa atentie este acordata psihologiei comportamentului alimentar, de ce mancam asa cum mancam.
Obtinem statut social prin alimentatie
Conform unei cercetari publicata in Jurnalul de Cercetare a Consumatorului se pare ca in momentul in care o persoana se simte lipsita de putere sociala va alege o portie de mancare mai mare incercand sa-si recapete statutul.
Cercetarea a fost initiata datorita observatiilor legate de consumul din ce in ce mai mare de mancare din prezent, dar mai ales a consumul care a crescut in randul populatiei cu statut socio-economic scazut. Multe culturi asociaza marimea cu statutul social, de exemplu sa ai o casa mare, o masina mare sau un televizor foarte mare, astfel incat s-a ajuns la concluzia ca si mancarea poate fi folosita in acelasi scop; categoriile defavorizate au tendinta de a-si afirma statutul si de a compensa in fata problemelor si a amenintarilor zilnice, acum o pot face prin mancare, fiind la indemana pentru a fi folosita astfel.
In cadrul cercetarii, persoanele cu statut social inferior i-au perceput pe cei care isi cumparau cafeaua cea mai mare sau covrigii cei mai mari ca fiind superiori, fapt care i-a determinat si pe ei sa faca acelasi lucru; in momentul in care li s-au prezentat aperitive si li s-a spus ca cele mai mici au fost servite la evenimente prestigioase, subiectii cercetarii s-au reorientat spre portiile mici. Iata cum nu mai este vorba despre alimentatie ci despre statut si imagine.
Acesta este un alt mod de a intelege comportamentul alimentar la anumite paturi sociale, care datorita situatiei financiare si lipsei de informatii au tendinta de a consuma cantitati mai mari de fast-food decat mancare sanatoasa, si in acelasi timp este o resursa importanta ce poate fi folosita pentru schimbarea acestui comportament.
Copiii mofturosi la mancare si solutia
Cu totii suntem familiarizati cu problema copiilor care refuza sa manance si cu toate strategiile care mai de care mai ingenioase ale parintilor de a-i pacali sa mai ia macar o inghititura. In momentul in care copilul descopera cat de importanta este aceasta mancare pentru parinte, incepe sa il manipuleze cu refuzul acesteia pentru a primi diverse cadouri, sau chiar doar atentie. In urma cercetarilor s-a ajuns la concluzia ca felul in care se mananca in familie este un factor hotarator in cazul copiilor care fac mofturi la mancare; luarea meselor in familie in mod regulat si o atitudine prietenoasa de colaborare intre mama si copil, spre deosebire de una coercitiva care preseaza copilul, ar putea incuraja copiii sa manance in mod normal si chiar sa incerce noi tipuri de mancare. Avand in vedere ca unul din 4 parinti se plange de faptul ca fiul sau fiica sa refuza sa manance normal, aceasta cercetare demonstreaza cum o simpla mancare care este folosita de copil pentru a-si manipula parintii, poate fi un instrument utilizat si de parinte, atata vreme cat stie cum sa il foloseasca.
Rudele celor cu bypass gastric slabesc impreuna
Baypass-ul gastric este o operatie care se face pentru tratarea obezitatii si a afectiunilor conexe: diabet, hipertensiune, si presupune micsorarea stomacului pacientului.
In urma unui studiu asupra familiilor acestor pacienti, s-a demonstrat ca factorul determinant pentru a slabi pentru ceilalti membri din familie, pe langa a avea in familie pe cineva care a facut bypass gastric, a fost si faptul ca l-au insotit la vizitele medicale inainte si dupa operatie; in cadrul vizitelor au primit consiliere din partea nutritionistului si au invatat metode de a-si schimba stilul de viata. S-a pus accentual pe o alimentatie sanatoasa, pe o dieta cu mese mici si dese, bogata in fibre si proteine, si saraca in grasimi si zahar. Li s-au stabilit obiective zilnice in privinta exercitiilor fizice si orelor de odihna.
Dupa un an s-au observant modificari importante in greutatea membrilor supraponderali ai familiilor pacientilor, atat copiii cat si adultii cu obezitate au slabit si si-au schimbat stilul de viata si comportamentul alimentar; nu s-au observant diferente semnificative in randul rudelor normoponderale, insa a scazut in mod semnificativ consumul de alcool.
Aceasta schimbare de comportament a fost efectul intaririi sociale, adica au primit mesaje din exterior ca ceea ce fac este bine si au fost incurajati; de asemenea a actionat si forta exemplului, la fel cum se intampla cand vor creste sansele de a ne ingrasa daca avem un prieten care se ingrasa sau cum ne lasam de fumat mai usor daca se lasa si sotul sau sotia. De asemenea concluzionam ca obezitatea este o boala de familie si ca este de ajuns ca un singur membru sa faca o schimbare pentru a salva intreaga familie, in acest caz prin mancare, prin alimentatie, se ajunge la schimbarea stilului de viata si a sanatatii intregii familii.
