Agresivitate sau competitie?
In general se crede ca jocurile pe computer violente dau nastere comportamentelor agresive, de aceea majoritatea cercetarilor s-au concentrat pe acest aspect. Exista totusi cercetari care sugereaza ca nu caracterul violent al jocurilor duce la agresivitate ci competitia din jocuri. Experimentul a fost foarte interesant, dupa ce participantii au jucat un joc nonviolent si unul violent, au fost rugati sa prepare un sos iute (puteau alege dintre 4 tipuri de sos su 4 nivele de iuteala) pentru un degustator caruia nu ii place mancarea iute. Astfel a fost introdus elementul agresivitate. In plus li s-a masurat pulsul in timp ce se jucau. S-au jucat 4 jocuri: violente competitive, violente noncompetitive, si nonviolente competitive, nonviolente noncompetitive. Rezultatele arata ca cei care au jucat jocuri competitive au ales un sos semnificativ mai iute decat cei care au jucat jocuri noncompetitive, indiferent daca jocul era violent sau nu.
Concluzia este ca parintii ar trebui sa isi fereasca copiii de jocurile care promoveaza competitia decat sa se concentreze sa le evite pe cele violente, daca vor sa nu aiba copii agresivi.
Competitia in adolescenta
Competitia dauneaza relatiilor sociale in cazul fetelor si coreleaza cu nivele crescute de depresie, ceea ce nu se intampla in cazul baietilor; in general competitia cu scopul de a-si depasi limitele este benefica pentru ambele sexe.
Un studiu realizat in California demonstreaza ca influenta competitivitatii asupra starii generale de bine la nivel psihic si asupra modului de functionare sociala la adolescent depinde de tipul de competitie si de genul adolescentului. Competitivitatea poate fi atat viciu cat si virtute, astfel incat poate avea dezavantaje sociale si emotionale iar efectele variaza de la un gen la celalalt; cu alte cuvinte spiritul competitiv este considerat caracteristic barbatilor adulti, si mai dezirabil la masculi decat la femele.
Studiul a urmarit efectul a doua tipuri de competitie asupra sanatatii mentale a adolescentilor si asupra vietii sociale a acestora: 1 – competitia pentru a castiga, pentru a domina si pentru a-i intrece pe ceilalti, si 2 – competitia pentru a excela, pentru a-si depasi propriile limite, pentru a-si atinge propriile scopuri.
Rezultatele explica ambivalenta culturilor vestice asupra ideii de competitie la adolescenti: in timp ce spiritul competitiv pentru autodepasire si autodezvoltare duce la bunastare psihica, cel care implica dominarea celorlalti le face pe femei sa plateasca un pret socio-emotional scump.
Competitia afecteaza creativitatea femeilor
Femeile au tendinta sa faca mai multa performanta decat barbatii atunci cand este importanta colaborarea si creativitatea in grupe de lucru mici, insa atunci cand sunt in echipe mari, care sunt nevoite sa te confrunte astfel ca exista competitie foarte mare, femeile devin mai putin creative si performante. O cercetare sugereaza ca doar barbatii au beneficii daca lucreaza in echipe mari si competitive, devenind din ce in ce mai creativi, iar la femei efectul a fost invers. Concluzia unui psiholog din echipa de cercetare a fost ca folosirea copetitiei, ca metoda pentru a spori creativitatea, folosita de multi manageri in prezent, nu este o idee buna, mai ales daca ai femei angajate.
Femei competitive
Stereotipurile de gen spun ca barbatilor le place competitia si femeilor le place cooperarea. S-a realizat un studiu care a urmarit raspunsul fiziological al ambelor genuri la jocuri care presupun cooperare si competitie (jocuri video) pentru a urmari felul in care reactioneaza emotional; rezultatele sugereaza ca intr-adevar barbatii apreciaza competitia mai mult decat colaborarea, insa pentru femei competitia si colaborarea sunt importane in egala masura; nu au existat diferente semnificative in cazul emotiilor negative, ceea ce sugereaza ca, la ambele genuri, emotiile pozitive sunt mult mai relevante pentru a alimenta spiritul de competitie.
