Daca ii ajuti pe altii, resimti mai putin stres
O cercetare aparuta in jurnalul Asociatiei de Stiinte ale Psihologiei sustine ca atunci cand dam o mana de ajutor celor din jur ne ajutam si pe noi. Nu conteaza daca este o persoana apropiata, o ruda sau un strain. Conteaza sa facem ceva bun pentru ceilalti, pentru ca in consecinta ne simtim mai bine si toleram mai usor stresul zilnic.
Suntem obisnuiti cu idea ca atunci cand suntem stresati sa cerem o mana ajutor. O cercetare realizata pe 77 de adulti, arata ca e mai important sa oferi decat sa ceri ajutor. Rezultatele arata ca unii participanti au invatat sistemul acesta de a face fata la stres. Cu cat erau mai apasati de stresul cotidian, cu atat au pus in practica mai multe comportamente prosociale. Acesti subiecti s-au dovedit si a fi cei mai relaxati si cei mai sanatosi pe termen lung.
Este o descoperire foarte importanta care poate fi pusa in practica de oricine. Nu trebuie sa faci ceva iesit din comun. Poate fi ceva simplu, cum ar fi sa deschizi o usa pentru cineva sau sa oferi informatii unui strain. In plus, este o tehnica folositoare in psihoterapie, in cazul pacientilor cu stres acut sau depresie.
Solutii: reinterpretarea pozitiva, acceptarea si umorul
Sa zicem ca nu ai pe nimeni in jurul tau care are nevoie de ajutor. Si totusi te simti stresat. Ce faci? Care sunt cele mai bune metode de a face fata la stres pe termen lung, fara a fi nevoie sa te bazezi pe prezenta altcuiva. Este perfect normal ca din cand in cand ceva sa nu mearga bine, ceva nu iti iese si cauti o solutie.
O cercetare care a folosit 149 de subiecti rugati sa scrie intr-un jurnal timp de 14 zile, a urmarit eficienta diferitelor metode de a scapa de stres. Solutiile variaza foarte mult, in functie de dimensiunile personale. Subiectii au folosit mult suportul emotional oferit de mediul social, distragerea atentiei, si negarea. Dintre preferate s-au mai enumerat si religia, exprimarea verbala a supararilor, ai autoinvinovatirea. Unii au luat diverse substante (pastile, alcool), iar altii pur si simplu au abandonat.
Dintre acestea, cele mai proaste efecte pe termen lung au avut suportul social, negarea, exprimarea supararii, abandonul si autoinvinuirea. Cu cat le puneau mai mult in practica, cu atat se simteau mai prost.
Ce a functionat a fost reinterpretarea pozitiva, adica a pune intr-o lumina pozitiva ceea ce s-a intamplat, a gasi partea buna. A functionat bine si umorul si simpla acceptare a evenimentelor negative care au provocat stres.
Miroase camasa partenerului
Acest studiu a fost realizat pe femei, pentru ca femeile au simtul mirosului mult mai sensibil decat barbatii. Rezultatele arata ca doar mirosul partenerului, fara a fi nevoie de prezenta lui, poate sa scada nivelul de stres.
Multe persoane afirma ca atunci cand partenerul este plecat, prefer sa doarma pe partea lui de pat sau sa ii poarte hainele. Explicatia sta in mirosul partenerului si starea de liniste pe care o ofera.
Cand femeile au fost rugate sa miroase hainele unui barbat strain, nivelul de stres a crescut, impreuna cu nivelul de cortizol, hormonul stresului. Explicatia data de psiholog a fost ca suntem invatati de mici sa ne ferim si sa ne fie frica de straini, in mod deosebit de barbatii straini. Insa ne place mirosul persoanei care ne ofera protectie.
Asadar solutiile sunt simple: ia-o ca atare, nu te mai gandi repetitiv, fa o gluma si gaseste partea buna din nenorocire. Daca esti femeie, miroase camasa iubitului, iar daca ai oameni in jur, fa o fapta buna. Asa scapi de stres.
