Factori care te predispun la singuratate
- Te simti singur? Poate ai asteptari nerealiste
- Sarbatorile iti fac bine la sanatate
- Social Media sporeste sentimentul de singuratate si depresia
- Lipsa de incredere duce la singuratate
- Materialismul este legat de singuratate
- Singuratatea se vede in creier
Solutii pentru singuratatea de sarbatori
- Terapia prin calatorii: Calatoreste de sarbatori
- Depaseste singuratatea cu toleranta si intelepciune
- Esti singur? Ia-ti un animal de casa
- Gateste impotriva singuratatii
Te simti singur? Poate ai asteptari nerealiste
Nu simti spiritul sarbatorilor anul acesta? Diferenta dintre asteptari si realitate poate face ca oamenii sa se simta singuri. Dar in special persoanele mai in varsta pot avea anumite asteptari in ceea ce priveste relatiile. Poate vrei un sezon festiv perfect, ca in filme, dar ceea ce se intampla in realitate nu se ridica la inaltimea asteptarilor intotdeauna.
Si de aici provine singuratatea, spune Samia Akhter-Khan, studenta absolventa la King’s College London, autoarea principala a unui nou studiu pe aceasta tema.
„Singuratatea rezulta din discrepanta dintre asteptarile legate de relatiile sociale si realitatea”, a declarat Akhter-Khan.
In fiecare relatie, avem anumite asteptari de baza. Toti vrem oameni in viata noastra de la care putem cere ajutor. Prietenii pe care ii putem suna atunci cand avem nevoie de ei. Cineva cu cine sa vorbim. Oameni care ne inteleg. Cineva in care putem avea incredere.
Dar teoria echipei, numita Cadrul Asteptarilor Sociale in Relatii, sugereaza ca persoanele mai in varsta pot avea anumite asteptari de relatie care au fost trecute cu vederea.
Oamenii se pot simti singuri chiar daca nu petrec mult timp singuri
Cercetatorii au identificat doua asteptari specifice varstei care nu au fost luate In considerare.
In primul rand, adultii mai in varsta doresc sa se simta respectati. Ei vor ca oamenii sa ii asculte, sa arate interes pentru experientele lor si sa invete din greselile lor. Sa aprecieze experientele prin care au trecut si obstacolele pe care le-au depasit.
Ei doresc, de asemenea, sa contribuie: sa contribuie la binele comunitatii lor si sa transmita traditii sau abilitati prin predare si mentorat, voluntariat, ingrijire sau alte activitati semnificative.
Gasirea modalitatilor de a indeplini aceste asteptari pe masura ce imbatranim poate contribui in mare masura la combaterea singuratatii.
Singuratatea nu este specifica doar persoanelor in varsta. „Este o problema si pentru tineri”, a spus Akhter-Khan. Distributia singuratatii de-a lungul vietii, exista doua varfuri, unul in tinerete, iar celalalt la batranete.
Chiar inainte de pandemia COVID-19, liderii mondiali au inceput sa traga un semnal de alarma cu privire la singuratate ca o problema de sanatate publica. Asta pentru ca singuratatea nu este doar un sentiment – poate avea un impact real asupra sanatatii.
Singuratatea persistenta a fost asociata cu riscuri mai mari de dementa si boala Alzheimer, boli de inima si accident vascular cerebral, si alte probleme de sanatate. Unii cercetatori sugereaza ca este comparabila sau mai periculoasa decat fumatul si obezitatea.
Daca putem intelege mai bine factorii care determina singuratatea, cum ar fi asteptarile pe care le avem din relatiile cu ceilalti, am putea sa o abordam mai bine.
Sarbatorile iti fac bine la sanatate
Sarbatorile care pun accentul pe realizarile proprii si pe ale celor din jur, te ajuta sa te simti mai sustinut social, arata un nou studiu.
Cercetarea, publicata online in Journal of Public Policy & Marketing, constata ca celebrarile care indeplinesc trei conditii – adunare sociala, consum de alimente sau bauturi si marcarea unui eveniment pozitiv din viata – vor creste perceptia de suport social.
Perceptia de suport social, conform cercetarilor anterioare, este convingerea ca ai o retea sociala care va fi acolo pentru tine in cazul evenimentelor negative din viitor. Aceasta credinta este asociata cu rezultate in ceea ce priveste sanatatea si bunastarea, inclusiv o durata de viata mai lunga si scaderea anxietatii si depresiei.
Multe sarbatori din aceasta perioada a anului includ doua dintre cele trei conditii – mancare si bautura in timp ce ne adunam impreuna. Adaugarea celei de-a treia conditii, efortul de a recunoaste realizarile pozitive ale celorlalti, este cheia. De exemplu, ia-ti timpul sa feliciti pe cineva pentru ca a fost acceptat la universitatea aleasa, pentru un proiect de munca reusit sau pentru o noua oferta de munca. Acest lucru va maximiza beneficiile pentru bunastarea ta si pentru bunastarea tuturor participantilor la acea petrecere de sarbatori.
Cercetarea a aratat ca chiar si daca adunarile sunt virtuale, daca toata lumea are mancare si bauturi (indiferent daca sunt sanatoase sau decadente) si sarbatoresc evenimente pozitive, acest lucru creste, de asemenea, perceptia de sprijin social a unei persoane si aceasta poate beneficia de aceleasi avantaje in ceea ce priveste bunastarea.
Social Media sporeste sentimentul de singuratate si depresia
Facebook, Snapchat si Instagram nu sunt benefice pentru bunastarea personala. Un studiu experimental care examineaza utilizarea mai multor platforme arata o legatura cauzala intre timpul petrecut pe aceste retele sociale si cresterea depresiei si a singuratatii.
Legatura dintre cele doua a fost discutata de ani de zile, dar o conexiune cauzala nu fusese dovedita niciodata. Pentru prima data, cercetarile de la University of Pennsylvania, bazate pe date experimentale, leaga utilizarea Facebook, Snapchat si Instagram de scaderea bunastarii. Psihologul Melissa G. Hunt si-a publicat descoperirile In Journal of Social and Clinical Psychology.
Departamentul de Psihologie al Universitatii din Pennsylvania, a proiectat experimentul lor pentru a include cele trei platforme cele mai populare in randul studentilor si apoi a colectat date obiective despre utilizare, urmarite automat de telefon pentru aplicatiile active, nu cele care ruleaza In fundal.
Fiecare dintre cei 143 de participanti a completat un chestionar pentru a determina starea de spirit si bunastarea la inceputul studiului, si au distribuit capturi de ecran ale nivelului bateriei telefonului lor pentru a oferi date despre utilizarea retelelor de socializare pe o saptamana.
Participantii au fost apoi repartizati aleatoriu in 2 grupuri. Unul in care utilizatorii si-au mentinut comportamentul tipic pe retelele de socializare, si al doilea, grupul experimental care a limitat timpul petrecut pe Facebook, Snapchat si Instagram la 10 minute pe platforma pe zi.
Au fost examinate si teama de a rata, anxietatea, depresia si singuratatea
Concluzia a fost ca folosirea redusa a retelelor de socializare decat obisnuiti duce la scaderi semnificative atat In depresie, cat si in singuratate. Aceste efecte sunt in special pronuntate pentru persoanele care erau mai deprimate cand au participat la studiu.
Descoperirile nu sugereaza ca persoanele cu varste intre 18 si 22 de ani ar trebui sa renunte complet la utilizarea retelelor de socializare. Asta a fi un obiectiv nerealist.
Explicatia sta in faptul ca in timpul utilizarii retelelor de socializare apare o puternica tendinta de comparatie sociala. Cand te uiti la viata altora, in special pe Instagram, este usor sa concluzionezi ca viata tuturor este mai buna decat a ta.
Solutia este reducerea oportunitatilor de comparatie sociala. Cand nu esti ocupat sa fii absorbit in social media, iti petreci efectiv mai mult timp cu lucrurile care au mai multe sanse sa te faca sa te simti mai bine in privinta vietii tale.
In plus, ar trebuie sa gasesti modalitati de a utiliza aplicatiile intr-un mod care limiteaza efectele nocive, daca tot insisti sa le folosesti.
Lasa telefonul si fii prezent in viata oamenilor din jurul tau.
Lipsa de incredere duce la singuratate
Cercetatorii de la Universitatile din Bonn, Haifa (Israel) si Oldenburg au descoperit acum cum singuratatea este asociata cu increderea redusa in ceilalti. Rezultatele ofera astfel indicii pentru optiuni terapeutice.
La fel ca foamea care vrea sa fie satisfacuta, sentimentele de singuratate pot oferi, de asemenea, motivatia de a stabili conexiuni cu alte persoane. Cu toate acestea, unele persoane sunt afectate de singuratate persistenta. Astfel de cazuri pot creste riscul de dezvoltare a unei tulburari, cum ar fi depresia sau anxietatea.
Sectiunea de Cercetare in Psihologie Medicala de la Spitalul Universitar Bonn, a investigat relatia dintre incredere si singuratate in detaliu. Folosind un chestionar online, cercetatorii au selectat 42 de persoane din 3678 de adulti afectati de singuratate severa, dar care nu sufereau de o boala mentala sau nu primeau psihoterapie. Grupul de control a inclus 40 de persoane care nu sufereau de singuratate persistenta.
A fost evaluata si cat de mare este dorinta de a imparti. Participantii au primit sarcini in timp ce se aflau in scannerul cerebral. Printre altele, au jucat un joc de incredere. Aici li s-au oferit zece euro drept capital de pornire. Pe baza fotografiilor de portrete afisate pe un ecran, li s-a cerut sa decida cat din bani sunt dispusi sa imparta cu fiecare dintre persoanele prezentate. Stiau ca obtinerea unui profit era posibila doar daca imparteau capitalul de pornire cu altii. In acelasi timp, ei trebuiau sa aiba incredere ca partenerii lor de joc nu isi vor pastra banii pe care i-au pariat pentru ei.
Participantii cu sentimente pronuntate de singuratate au impartit mai putin cu altii
Interpretam acest lucru ca un nivel mai scazut de incredere.
Cercetatorii au gasit, de asemenea, devieri de procesare in zonele creierului implicate in formarea increderii in comparatie cu grupul de control.
Dupa jocul de incredere, expertii au simulat si o situatie de conversatie standardizata cu participantul respectiv, care a abordat continut emotional pozitiv: Ce ai face cu un castig la loterie? Care sunt hobby-urile tale? Ulterior, echipa a intrebat participantii despre starea lor de spirit. Cercetatorii au colectat, de asemenea, mostre de sange si saliva pentru a examina, printre altele, o crestere a hormonului de conexiune oxitocina in raspuns la conversatie si au masurat distanta in centimetri pe care subiectii o mentineau fata de experimentator.
S-a constatat ca cei afectati de singuratate severa erauintr-o stare de spirit mai putin buna dupa conversatii decat grupul de control. Nivelele hormonului oxitocina s-au schimbat si mai putin. In plus, persoanele singuratice mentineau o distanta spatiala fata de experimentator cu aproximativ zece centimetri mai mare decat cei putin afectati de singuratate. Rezultatele arata, in toate sarcinile, ca in singuratatea cronica interactiunile cu ceilalti sunt percepute ca mai putin pozitive, ceea ce face mai greu conectarea cu ceilalti si agraveaza spirala singuratatii.
Ce poti sa faci daca te regasesti in acest articol? In primul rand sa fii sincer cu tine si sa discuti cu un terapeut despre motivele pentru care nu ai incredere in ceilalti. Ai putea sa te expui situatiilor sociale care te obliga sa lucrezi in echipa, si poate chiar sa faci terapie de grup.
Materialismul este legat de singuratate
De sarbatori suntem materialisti, cumparam multe si ne place sa primim cadouri. Despre materialism se vorbeste adesea cu dispret, insa nu este intotdeauna daunator pentru consumatori. Singuratatea poate genera materialism, dar inversul nu este neaparat adevarat, conform unui nou studiu publicat in Journal of Consumer Research.
Se crede ca exista un cerc vicios in care singuratatea duce la materialism si materialismul, la randul sau, contribuie la singuratate. Dar,in contradictie cu convingerile noastre despre pericolele universale ale materialismului, cautarea bunurilor materiale nu pare sa fie efectiv daunatoare starii de bine a consumatorului, atunci cand este mentinuta in anumite limite.
Un studiu a analizat peste 2.500 de consumatori pe o perioada de sase ani si a descoperit ca singuratatea avea tendinta de a duce la materialism.
Cu toate acestea, In timp ce materialismul uneori provoca singuratate, putea, de asemenea, sa reduca singuratatea.
Singuratatea participantilor la studiu a crescut in timp pentru consumatorii care apreciau bunurile materiale ca masura a succesului sau ca un fel de „medicament al fericirii”. Dar a scazut pentru cei care cautau bunuri doar pentru bucuria si distractia consumului, pentru placerea de a le dobandi si detine.
In plus, barbatii erau mai predispusi sa considere bunurile materiale ca o masura a succesului in viata si ca un medicament material, deci mai predispusi la singuratate. Ei cauta sens sau statut prin bunurile lor. Femeile priveau bunurile mai mult ca o sursa de „bucurie materiala”, deci placere si confort.
Cu alte cuvinte, materialismul nu merita intotdeauna reputatia sa proasta. O solutie in acest caz, mai ales ca de sarbatori lumea cumpara foarte mult, ar fi sa le cumperi pentru a te bucura de lucrurile respective impreuna cu altii. Deci nu le tine doar pentru tine si nu face din ele mai mult decat obiectul in sine.
Terapia prin calatorii: Calatoreste de sarbatori pentru sanatate mentala
Multi dintre noi au auzit probabil de terapia prin muzica si terapia prin arta – dar ce zici de ‘terapia prin calatorii’?
Un nou articol interdisciplinar de la Universitatea Edith Cowan (ECU) propune sa schimbam modul in care privim turismul, vazandu-l nu doar ca o experienta recreationala, ci si ca o industrie care poate oferi beneficii reale pentru sanatate.
Distractie de vacanta sau tratament? Experientele noi pot oferi stimulare cognitiva si senzoriala.
Exercitiile fizice au fost legate de bunastarea mentala si calatoritul implica adesea activitate fizica sporita, cum ar fi mai multa plimbare. Mesele sunt adesea diferite in timpul vacantelor, mai ales de sarbatori: sunt de obicei mai sociale, cu mai multe persoane. Iar mesele in familie influenteaza pozitiv comportamentul alimentar al pacientilor cu dementa, de exemplu. Si apoi exista aspecte precum aerul curat si soarele care cresc nivelurile de serotonina.
O experienta holistica care ar putea ajuta pacientii sa beneficieze de pe urma turismului ca interventie terapeutica. Deci nu mai sta in casa. Chiar daca e frig de sarbatorile de iarna, si ti se pare drumul prea lung sa iti vizitezi rudele, fa-ti un plan de calatorie pentru ca iti face bine la psihic.
Depaseste singuratatea cu toleranta si intelepciune
Cercetatorii au identificat principalele caracteristici ale singuratatii intr-o comunitate pentru varstnici si strategiile pe care rezidentii le folosesc pentru a o depasi. In acest mediu, 85% dintre rezidenti au raportat niveluri moderate pana la severe de singuratate.
Singuratatea este subiectiva. Oamenii diferiti se simt singuri din diferite motive, In ciuda faptului ca au oportunitati si resurse pentru socializare. Pierderile asociate varstei si abilitatile sociale insuficiente au fost considerate factori de risc principali pentru singuratate.
Sentimentul de singuratate a fost frecvent asociat cu lipsa unui scop in viata.
Echipa de cercetare a constatat, de asemenea, ca intelepciunea, inclusiv compasiunea, pare sa fie un factor care previne singuratatea. Un participant a vorbit despre o tehnica pe care o folosea de ani de zile, spunand ‘daca te simti singur, iesi si fa ceva pentru altcineva’. Acesta este un mod proactiv. Alti factori protectori au fost acceptarea imbatranirii si confortul de a fi singur. Un rezident a spus: „Am acceptat procesul de imbatranire. Nu ma tem de el. Obisnuiam sa urc munti. Vreau sa continui sa ma misc, chiar daca trebuie sa merg in patru labe. Trebuie sa fiu realist in privinta imbatranirii, dar consider si accept viata ca pe o tranzitie”. Un alt rezident a raspuns: „Poate ca ma simt singur, dar asta nu inseamna ca sunt singuratic. Sunt mandru ca pot trai singur”.
In concluzie este important felul in care interpretezi lucrurile, daca esti flexibil, tolerant, stii sa accepti ceea ce ti se intampla, stii sa accepti diferitele etape din viata prin care treci, probabil te vei simti si mai putin singur.
Esti singur? Ia-ti un animal de casa
Terapia asistata de animale poate reduce simptomele de anxietate si singuratate In randul studentilor universitari, potrivit cercetarilor publicate in ultimul numar al Jurnalului de Creativitate in Sanatate Mentala.
Cercetatorii au oferit terapie asistata de animale pentru 55 de studenti intr-un cadru de grup la un mic colegiu de arte din Sud-Estul Statelor Unite.
Au constatat o reducere cu 60% a simptomelor auto-raportate de anxietate si singuratate dupa terapia asistata de animale, cu un caine terapeut care se afla sub supravegherea unui profesionist in sanatate mintala.
Optzeci si patru la suta dintre participanti au raportat ca interactiunea lor cu cainele terapeut, Sophie, a fost cea mai semnificativa parte a programului. Sesiunile de grup au avut loc de doua ori pe luna pe durata unui trimestru academic. Acest studiu sugereaza ca terapia asistata de animale ar putea fi o modalitate eficienta pentru centrele de consiliere universitare de a satisface cerintele tot mai mari ale studentilor lor.
Cainii pot fi animale terapeutice ideale pentru ca au capacitatea de a citi semnalele date de oameni. Un caine poate lega o conexiune cu persoana respectiva si poate atenua sentimentul de singuratate.
Gateste impotriva singuratatii
Piure de cartofi, paste cu multa branza, chiftele, pot fi daunatoare arterelor tale, dar conform unui studiu viitor publicat in Psychological Science, o revista a Asociatiei pentru Stiinta Psihologica, ele sunt benefice pentru inima si emotii. Studiul se concentreaza pe „mancarea reconfortanta” si modul in care aceasta ii face pe oameni sa se simta.
Intr-un experiment, in incercarea de a face ca participantii sa se simta singuri, cercetatorii i-au pus sa scrie timp de sase minute despre o cearta cu cineva apropiat lor. Altii au primit o sarcina de a scrie ceva neutru din punct de vedere emotional. Apoi, o parte din grup a scris despre experienta de a manca o mancare reconfortanta si altii au scris despre a manca o mancare noua.
In cele din urma, cercetatorii i-au pus pe participanti sa completeze intrebari despre nivelurile lor de singuratate. Scrisul despre o cearta cu o persoana apropiata i-a facut pe oameni sa se simta singuri.
Cum s-a ameliorat singuratatea?
Dar oamenii care erau in general siguri in relatiile lor – ceva ce a fost evaluat inainte de experiment – au reusit sa reduca din singuratate scriind despre o mancare reconfortanta.
Mancarurile reconfortante sunt alimente care sunt asociate in mod constant cu cei apropiati noua. Imaginea sau consumul acestor alimente devine apoi un memento al acelor persoane dragi. In eseurile lor despre mancare reconfortanta, multi oameni au scris despre experienta de a manca cu familia si prietenii.
Multa lume care e singura de sarbatori spune ca nu se merita sa gatesti nimic special daca esti singur. Doar ca acest studiu arata ca mancarea reconfortanta poate servi ca o resursa usoara pentru remedierea sentimentului de singuratate. Deci atunci cand esti singur de sarbatori, ar trebui sa gatesti ce iti place si ce este reconfortant pentru tine, ce iti aminteste de familie si de prieteni.
Singuratatea se vede in creier
Aceasta perioada de sarbatori va fi una solitara pentru multi oameni, si este important sa intelegem cum izolarea afecteaza sanatatea noastra. Un nou studiu arata o anumita semnatura in creierele persoanelor singure, care le face distincte in moduri fundamentale, bazate pe variatiile in volumul diferitelor regiuni ale creierului si pe modul in care aceste regiuni comunica intre ele in cadrul retelelor cerebrale.
O echipa de cercetatori a examinat datele de imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), genetica si autoevaluarile psihologice ale aproximativ 40.000 de adulti de varsta mijlocie si mai in varsta care s-au oferit voluntari sa isi includa informatiile in UK Biobank: o baza de date cu acces deschis disponibila pentru oamenii de stiinta in domeniul sanatatii din Intreaga lume.
Ei au comparat apoi datele participantilor care au raportat deseori sentimente de singuratate cu cele ale celor care nu au raportat.
Cercetatorii au descoperit mai multe diferente in creierele persoanelor singure
Aceste manifestari ale creierului s-au concentrat pe ceea ce se numeste reteaua implicita: un set de regiuni ale creierului implicate in gandurile interioare, cum ar fi rememorarea, planificarea viitorului, imaginarea si gandirea la ceilalti. Singuratatea a fost, de asemenea, corelata cu diferente in modul in care ne amintim de trecut, ne imaginam viitorul sau gandim la un prezent ipotetic.
Deci persoanele singure isi folosesc mai mult imaginatia, amintiri ale trecutului sau isi fac planuri pentru viitor pentru a depasi izolarea sociala. In lipsa experientelor sociale dorite, persoanele singure pot avea o tendinta catre ganduri indreptate intern. Deci o concentrare sporita asupra auto-reflectiei si, posibil, si a experientelor sociale imaginare.
Intelegerea modului in care singuratatea se manifesta in creier poate fi cheia prevenirii bolilor neurologice si dezvoltarii unor tratamente mai bune.
Este foarte greu sa ne dam seama ce a fost prima data. Daca faptul ca un individ este mai orientat catre introspectie este ceea ce a dus la sentimentul lui de singuratate, sau introspectia este o consecinta a singuratatii. Oricum ar fi, ne da un indiciu despre ce schimbari ar trebui facute pentru a o combate: orientarea spre exterior, spre momentul prezent si spre actiuni concrete.
Psiholog Timișoara
Vorbește cu psihologul! Ai ajuns aici pentru că probabil ai nevoie de ajutorul unui psiholog. Putem discuta despre problemele tale, te pot ghida în luarea deciziilor și te pot ajuta să îți atingi obiectivele. Cabinetul psihologului este un spațiu confortabil unde, în mod confidential și securizant, te poți deschide și dezvolta.
