Masa de Sarbatori
În decembrie facem cumpărături și mâncăm compulsiv. Vin sarbatorile de iarnă, deci probabil aștepți cu nerăbdare zilele libere petrecute cu familia, schimbul de cadouri și mâncarea bună cu care vrei să te răsfeți.
Sună foarte bine, mai ales că avem scuza că e sărbătoare, deci avem voie să facem ce nu ne permitem în restul anului. Problema e că le facem în exces. Te ia valul, mănânci un pic prea mult, după care regreți. Sau cumperi foarte multe lucruri sedus de reducerile de sezon, după care nu îți mai ajung banii pentru lucrurile esențiale. Sau poate compulsia este de tip social, iar la finalul sărbătorilor te simți mai obosit decât la început pentru că nu ai putut spune “nu” nici unei invitații.
Mâncatul compulsiv de Crăciun
Există un interes crescut pentru întelegerea cauzelor obezității si pentru dezvoltarea unor strategii de prevenire eficiente. S-au făcut diverse studii pentru a întelege efectul alimentelor în timpul sărbătorilor de iarnă. Aceste cunoștințe vor servi ca o bază valoroasă pentru dezvoltarea de intervenții specifice și programe de prevenire a obezității și a mâncatului compulsiv.
S-au analizat cauzele psihologice ale creșterii în greutate în timpul sărbătorilor de iarnă, modelele comportamentale, strategiile de prevenire și compoziția nutrițională a diferitelor tipuri de alimente servite în timpul perioadei festive.
S-au analizat zece cercetări pe această temă, cu un total de 4627 de participanți. Rezultatele arată că majoritatea participanților au experimentat fluctuații de greutate în timpul perioadei de studiu, în special în timpul sărbătorilor. O observație îngrijorătoare a fost ca cea mai mare parte a kilogramelor dobândite în aceste perioade a fost menținută chiar și după încheierea studiilor, în special la cei cu obezitate.
Factori psihologici care duc la mâncatul conpulsiv de sărbători
Discuțiile cu familia extinsă, angajamentele prea multe și chiar asocierea sentimentului de fericire cu ideea de mâncare, pot determina un mâncător compulsiv să ia prea mult în greutate în timpul sezonului de sărbători.
„Mulți dintre noi se confruntă cu depresia, dezamăgirea, singurătatea și așteptările neîmplinite în timpul sezonului de sărbători”, a declarat Stefanie C. Barthmare, psihoterapeut la Methodist Weight Management Center din Houston.
„Atunci când așteptările noastre de la vacanță nu sunt îndeplinite, ne simțim prost. Așa că mulți dintre noi recurg la a mânca mai multă mâncare, mai des, pentru a nu se confrunta cu lucrurile mai profunde.” Apare comportamentul compulsiv.
Persoanele compulsive folosesc mâncarea pentru a face față stresului. Anxietatea zilnică, provocările și frustrările sunt atenuate de prăjituri, ciocolată și mâncare grasă. Iar de sărbători aceste tipuri de alimente se găsesc ușor peste tot. În plus, tradițiile transformă mâncatul nesănătos din această perioadă în normalitatea perioadei. Deci apare scuza: „asta e tradiția la noi”.
Această problemă, care începe adesea în copilărie, poate continua până la vârsta adultă și pare să treacă neobservată, deoarece este doar o parte normală a sezonului de vacanță. În unele situații mâncarea este „limbajul” familiei. Uneori asta e modul în care adulții își arată dragostea, sau modul în care adulții alină supărarea copiilor.
Din păcate, rezultatul poate fi o creștere periculoasă în greutate. Creșterea în greutate aduce apoi sentimente de vinovăție și rușine.
Este important să înveți să gestionezi aceste sentimente dificile. Ele necesită răbdare și persistență, mai ales atunci când mâncarea este folosită ca o modalitate de a le face față.
„Mâncarea ar putea ajuta inițial la calmarea anxietății sau a sentimentelor dificile. Cu toate acestea, apoi devine modalitatea preferată de a gestiona sentimentele. Și apoi provoacă o creștere excesivă în greutate” , a declarat Barthmare.
Barthmare spune că, deoarece comportamentul alimentar compulsiv apare treptat, consecințele sunt treptate, astfel încât problema este greu de observat, iar motivația pentru schimbare este mai scăzută.
Social Media te face mai compulsiv
De sărbatori avem mai mult timp, deci stăm mai mult pe telefon. Probabil pentru că ne intereseaza ce fac și ceilalți de sărbători, și simțim nevoia să ne comparăm.
Cercetările au arătat în mod constant că o utilizare mai mare a social media este asociată cu simptome crescute de tulburări de alimentație. Studiul actual a urmărit să determine experimental impactul utilizării social media în simptomele acestor tulburări.
Participanții au completat o sesiune inițială de testare pentru a evalua utilizarea obiectivă a social media pe telefon și existența unor simptome de mâncat compulsiv. Au fost repartizați aleatoriu fie să suspende utilizarea social media timp de o săptămână, fie să utilizeze social media ca de obicei. O săptămână mai târziu, participanții au completat o a doua sesiune de testare pentru a evalua din nou utilizarea social media și simptomele tulburărilor de alimentație.
Rezultatele au arătat că exercițiul impus de studiu a avut impact asupra simptomelor, astfel încât participanții care au redus cu succes utilizarea social media au prezentat o reducere semnificativă a compulsiilor.
Așadar, decât să te străduiești cu diete chinuitoate, mai bine ia o „vacanță” de la social media. Te va ajuta să îți controlezi felul în care mănânci mult mai bine.
Mancatul compulsiv de sarbatori
5 metode pentru a mânca sănătos de Crăciun
Nu poti controla ce ți se pune în față când mergi în vizitele de sărbători, dar poți să controlezi ce faci cu mâncarea respectivă:
1. Încearcă să respecți orele de masă cu care ești obișnuit. Este modul în care te asiguri că ai glicemia constantă și nu vei mânca în exces la masa următoare.
2. Nu mânca la ore foarte târzii. Dacă totuși urmează o masă importantă la o oră târzie, ronțăie ceva la ora cu care ești obișnuit și mai târziu vei mânca mai puțin la eveniment.
3. Dacă ești invitat la o petrecere, în loc să duci o prăjitura nesănătoasă, mai bine duci o salată.
4. Dacă mănânci ceva dulce, încearcă să reduci din ceilalți carbohidrați simpli.
5. Chiar dacă ai mâncat mai mult la o masă, nu transforma asta în regulă. Nu e totul pierdut. Vei mânca din nou sănătos începând cu următoarea masă.
Schimbarea acestui tipar distructiv necesită sprijin din partea celor din jur și o conștientizare a ceea ce se întâmplă cu corpul tău. Funcționează bine să ai orele de masă structurate, meniurile planificate cu o gamă completă a programului. Trebuie să îți înțelegi nevoile și stilul de viață, pentru a opri mâncatul compulsiv.
Nu este o rușine să ceri ajutor unui psiholog, mai ales dacă e o problemă care afectează întreaga familie. Ai putea discuta cu toată familia și să stabiliți o convenție: să se gătească mai sănătos și mai puțin în familie.
Este important să fii atent la corpul tău, să recunoști senzația de sațietate. Mâncarea ar trebui să fie hrana pentru corp, nu compulsie.
Cumpărăturile compulsive de sărbători
Cât cumpărăm de sărbători?
Nu doar mâncarea devine compulsie de Crăciun, ci și cumpărăturile.
Sărbătorile de Crăciun reprezintă un moment de reunire a familiilor, dar și de cheltuieli mai mari. O nouă cercetare sugerează ca persoanele mai stabile emoțional cheltuiesc mai mult în perioada sărbătorilor, iar persoanele care sunt anxioase și au un prag de toleranță mai scăzut la stres (nevroticism mai ridicat) cheltuiesc mai puțin în perioada sărbătorilor.
Există o legătură între personalitatea individului și calitatea vieții lui pe termen lung. Personalitatea e legată de câți bani faci, de cât de fericit ești sau cât de mult trăiești, spune coautorul principal Sara Weston (Universitatea Northwestern).
În studiul lor, au analizat mai mult de 2 milioane de tranzacții individuale din conturile bancare ale 2 133 de participanți. Cercetatorii au compărat relația dintre cele 5 mari trăsături de personalitate (OCEAN – deschidere către experiență, conștiinciozitate, extraversie, agreabilitate și nevroticism) și cheltuielile din perioada Crăciunului.
Studiul a arătat că persoanele care sunt mai stabile din punct de vedere emoțional cheltuiesc mai mult în perioada sărbătorilor, în timp ce cei cu un nivel ridicat de nevroticism cheltuiesc mai puțin în aceeași perioadă.
În plus, persoanele cu interese artistice și imaginație mai activă, cele cu un nivel mai ridicat de deschidere, cheltuiesc mai puțin în perioada sărbătorilor, în timp ce cele cu un nivel scăzut de deschidere cheltuiesc mai mult.
Studiul a arătat, de asemenea, că cei care sunt mai conștiincioși cheltuiesc mai mult, iar cei care sunt mai puțin conștiincioși cheltuiesc mai puțin.
Cercetătorii subliniază faptul că personalitatea este doar o mică parte a comportamentului de consum, în special la nivel individual. De la mărimea gospodăriei la venituri și multi alți factori, există numeroase influente la nivelul cumpărăturilor individuale.
Rezultatele acestui studiu sunt surprinzătoare. Te-ai fi așteptat ca cei care cumpără mult să fie compulsivi, nevrotici. Însă cercetarea ne arată cum compulsiile la cumpărături nu se traduc neaparat prin cantitatea lucrurilor cumpărate, cât prin cât de utile sunt obiectele respective. Dacă ai cumpărat lucruri inutile, pentru că nu te-ai putut abține când le-ai văzut, și dacă există consecințe negative pe termen lung din cauza asta, atunci vorbim despre o compulsie.
Compulsie apărută după Pandemie
Psihologii au observat ca obiceiurile de cumpărare au fost afectate de pandemia COVID-19. Comportamente de cumpărare observate după COVID sunt nevoia de a risipi, cheltuielile emoționale, cumpărarea din răzbunare și comportamentul de cumpărare compulsiv. Explicațiile cercetătorilor au fost următoarele: contează caracteristicile socio – demografice ale clienților, vârsta, sexul, mediul în care trăiește.
Totuși nu avem doar compulsii dupa pandemie, avem și schimbări în bine. Consumatorii sunt mai conștienți de obiceiurile lor, căutând în primul rând valoarea și nefiind loiali mărcii. Oamenii economisesc mai mult. Și o perioadă lungă de timp, banii au fost mai degrabă cheltuiți pe turismul intern decât pe vacanțele în străinătate.
O mulțime de obiceiuri de cumpărare s-au schimbat în timpul COVID-19 și multe dintre aceste modificări vor rămâne într-o lume post pandemica. Mulți consumatori au dobândit o anumită înțelepciune legat de cumpărături și caută durabilitate și sustenabilitate. Pe de altă parte, produsele de lux vor atrage întotdeauna clienții.
Cumpărăturile fiind motivate emoțional, pentru a fi fericiți, banii ar trebui cheltuiți mai degrabă pe experiențe, decât pe lucruri, și pe alții decât pe noi înșine.
Compulsia de a spune „Da” oricărei invitații
Poate părea nepoliticos să refuzi o invitație. Chiar și una la un eveniment la care ai prefera să nu participi. Oamenii supraestimează adesea consecințele sociale ale refuzului, potrivit unei cercetări publicate de Asociația Americană de Psihologie.
„Am fost odată invitat la un eveniment la care nu voiam absolut deloc să particip, dar am participat oricum pentru că aveam emoții că persoana care m-a invitat ar fi supărată dacă nu aș fi făcut-o – și se pare că aceasta este o experiență comună”, a declarat autorul principal Julian Givi, PhD, profesor asistent la Universitatea West Virginia. Cercetarea arată, totuși, că ramificațiile negative ale refuzului sunt mult mai puțin severe decât ne așteptam.
Mai mult de trei sferturi dintre respondenții (77%) la un studiu pilot au mărturisit că au acceptat o invitație la o activitate la care nu doreau să participe deoarece erau îngrijorați de consecințele refuzului. Pentru a examina dacă aceste temeri erau nefondate, cercetătorii au efectuat cinci experimente cu peste 2 000 de participanți în total.
Într-unul dintre experimente, cercetătorii au constatat că participanții care și-au imaginat că refuză invitația prietenului lor credeau adesea că acest lucru va avea imediat consecințe negative asupra relației lor. S-au gândit că prietenul lor s-ar simți furios, dezamăgit și puțin probabil să îi invite să participe la evenimente viitoare. Deci, la fel ca mâncatul și cumpărăturile compulsive, apare compulsia vizitelor.
Psihologii spun că în toate experimentele au constatat că invitații supraestimează ramificațiile negative care apar în ochii invitaților în urma unui refuz al invitației. „Oamenii tind să exagereze, cred că persoana care a emis invitația se va concentra foarte mult asupra refuzului.”.
Într-un alt experiment, cercetătorii au recrutat 160 de persoane pentru a participa la ceea ce a fost numit un „sondaj de cuplu” împreună cu partenerul lor.
Mai întâi, un membru al cuplului a fost rugat să părăsească camera în care se desfășura sondajul. Participantul rămas a scris o invitație către partenerul său pentru o activitate pe care ar dori să o facă în urmatoarele câteva săptămâni – cum ar fi să vadă un film, să mănânce la un restaurant sau să meargă într-o excursie într-un parc. Apoi au părăsit camera, iar partenerul lor s-a întors. La citirea invitației, partenerul a fost rugat să scrie un refuz care să spună ceva de genul: „Vreau doar să stau acasă și să mă relaxez”. Cuplul a făcut apoi din nou schimb de locuri, astfel încât persoana care a scris invitația să poată citi respingerea.
Indiferent de durata relației cuplurilor, cercetătorii au constatat că persoana care a respins invitația partenerului sau la o activitate distractivă a avut tendința de a crede că partenerul său ar fi mai furios decât a fost în realitate. În general, participanții se gândeau că vor interpreta că nu le pasă de partenerul lor.
Oamenii supraestimează in mod constant cât de supărată va fi o persoană atunci când refuză o invitație, chiar dacă au o relație strânsă și de lungă durată.
Dacă ești obosit, mai bine refuzi invitația, nu trebuie să îți fie frică, nu se supără celălalt în felul în care îți imaginezi tu. De sărbători nu trebuie să te încadrezi în nici un tipar. Poți să le faci așa cum vrei tu și cum te simți mai bine. Nu le refuza pe toate, pentru ca e importantă conexiunea cu ceilalți, dar nici nu trebuie să devina compulsie să spui „da” la orice. Concluzia e că mâncatul și cumpărăturile compulsive de sărbători nu trebuie să fie neaparat așa. Ai control total. Trebuie doar să fii conștient de asta.
