Cei darnici sunt pedepsiti pentru nonconformism
Un studiu demonstreaza ca membrii unui grup ii pedepsesc pe ceilalti membri care sunt generosi prin respingerea lor, chiar daca de generozitate lor beneficiaza toata lumea; fiind iesit din comun de generosi ei dau dovada de nonconformism. Acelasi studiu arata ca pe langa izolarea sociala a celor deosebit de darnici, membrii grupului chiar au “platit” pentru a-i pedepsi printr-un sistem de puncte, deci sunt dispusi sa renunte la castiguri doar pentru a restabili ordinea.
Cercetatorul a afirmat ca acest comportament foarte bizar se explica prin puterea pe care o au normele, regulile de grup; grupul a considerat ca e mai important sa se respecte regulile grupului decat sa aiba beneficii de la respectivii membri prea darnici. La fel de izolati si pedepsiti au fost si membrii care nu ofereau nimic si aveau doar beneficii de la restul membrilor grupului.
Cercetatorii au explicat in diferite moduri acest comportament: probabil persoana foarte generoasa ii face pe ceilalti sa se simta prost sau le strica imaginea in grup, ar putea sa devina gelosi sau sa simta ca nu fac destul in comparatie cu ei, si desigur nu respecta regulile nescrise ale grupului.
Ceea ce s-a intamplat in acest experiment este foarte asemanator cu ceea ce se intampla uneori in clasa cu elevul care invata cel mai mult si da tema altor elevi, sau cu situatiile in care un coleg de serviciu munceste singur la un proiect in care erau implicati mai multi, si care dupa se a “daruit” fructul muncii sale este izolat de ceilalti.
Conformismul nu inseamna colaborare in grup
Se presupune ca in cazul in care urmezi tendinta grupului, probabil si cooperezi bine cu membrii sai; nu neaparat. Exista un studiu care arata ca persoanele care sunt nonconformiste vor lucra in echipa bine, dedicandu-se unor valori superioare, in timp ce conformismul la normele sociale poate sa ii faca pe oameni sa coopereze mai putin.
Primul pas in aceasta cercetare a fost sa se masoare gradul de conformism al subiectilor, conformismul fiind definit ca nivelul la care voiau sa se supuna asteptarilor sociale si sa fie vazuti intr-o lumina pozitiva de grup (dezirabilitatea sociala). Pe langa chestionarele pe care le-au completat subiectii au fost intrebati si despre atitudinea lor fata de taxele pe care trebuie sa le plateasca. Persoanele care au obtinut scoruri mai mari la dezirabilitate sociala, sunt mai conformisti, vor plati taxele si vor avea tendinta de a avea aceeasi parere ca ceilalti.
A doua etapa a cercetarii a fost sa joace un joc in care erau rugati sa contribuie, cu cat contribuiau mai mult cu atat beneficiile erau mai mari pentru tot grupul; la final s-a urmarit nivelul de cooperare, de munca in echipa si felul in care conformistii si nonconformitii s-au comportat.
Rezultatele au fost surprinzatoare:
- Conformistii au depus mai putin efort in echipa, pentru ca nu s-au concentrat asupra cooperarii ci asupra preluarii comportamentului nonconformistilor.
- Nonconformisti au lucrat mult mai bine in echipa, au dat dovada de cooperare mult mai buna, pentru ca au preluat rolul de lider si s-au implict mi mult decat vedeau la ceilalti
Ce se intampla in grup?
Concluzia a fost ca un conformist probabil va plati taxele si se va comporta asa cu crede ca ii cere societatea, insa nu va face nimic in plus ce nu vede la altii, iar un nonconformist, prin contrast, va ignora ce fac ceilalti, fiind astfel dispus sa se implice mai mult, sa investeasca mai mult astfel incat toata comunitatea sa aiba beneficii.
